în căminul de bătrâni uitarea trecuse de zborul păsării un tânăr se întorcea din fotografie să moară mai repede înainte să ajungă la umărul lui şi fata singură cu soarta acum la distanţă faţă de mâini se uita la fotografia cu ei doi nu credea
îşi schimbă profilul faţa de la o gardă la alta de la privire cu tusea cu febra cu timpul de mătase în ea să coasă o haină cu trup cu tot dar îi trebuie aţă cât voinţa lui cât mâinile doctorului trase în tuburi prin
Camera de pe Vasile Lupu era spre lumină. Cei doi se obişnuiseră să privească pe geam deodată. Puful de la plopiţe îl făcea pe colonel să tuşească chiar când le vedea dinăuntru. Ce drac, nu le mai taie odată!? Eftime, zice după o repriză de
spune femeia cât o tarabă pătrunjelul ceapa salata ridichile ea vinde moartea cu o pânză de zi şi de noapte în loc de ochi salata ceapa ridichile nu se mai vând ca altădată ce ai întreabă de la tarabă şi ea cu ce să se
După examen, odată cu repartiţia la Liceul Nichita Stănescu din nordul oraşului, Ileana nu terminase de visat mucavaua care zăcea înăuntrul locului. Aşa că prin somn se întreba de ce trebuie să se mai angajeze pentru o lună la Mucava dacă tot intrase în Ploieşti