Aș îndrăzni să afirm că economia este filozofie aplicată sau că filozofia este pentru economie cam ce este matematica pentru fizică. Unii m-ar putea amenda aici, susținând că logica ar fi, din acest punct de vedere, pentru economie ceea ce este matematica pentru fizică. Însă
„Cred că acum pot chiar să explic de ce critica făcută de Mises socialismului, pe care o consider foarte iscusită, nu a fost de fapt eficientă. Cred că Mises a rămas el însuși un utilitarist raționalist, iar respingerea socialismului nu se împacă deloc cu utilitarismul
Conu Leonida: „Omul, bunioară, de par egzamplu, dintr-un nu-știu-ce ori ceva, cum e nevricos, de curiozitate, intră la o idee; a intrat la o idee? fandacsia e gata; ei! și după aia din fandacsie cade în ipohondrie. Pe urmă, firește, și nimica mișcă.” În cartea
Gândind raportul om-transcendență, am avut mereu în vedere până acum criteriul autorității sau al structurii de autoritate. Mai precis, aveam (și încă am, desigur) convingerea că omul a pierdut contactul cu transcendența, devenind alienat, fiindcă instituțiile menite să medieze între el și mai vastul care