Ţineam lumea în mâini
Ţineam lumea în mâini şi ziceam că-i a mea Ei mă loveau peste degete şi-mi ziceau: „nu, nu-i a ta, învaţă-te o dată, las-o jos, dă-i drumul!” Puteam ţine chiar soarele în mâinile mele necuminţi, Ei, învăţătorii mei, îmi tot spuneau: „ai să te arzi,
