Ai publicat de curând volumul „Din mărturiile unor contemporani la făurirea României Mari” (Karta-Graphic, 2019). Ce te-a determinat să aduni la un loc toate aceste texte? De la ce idee a pornit această carte a ta? Cartea asta s-a scris singură, cum spun mulți scriitori
Adesea considerată a fi mărul discordiei sau, în orice caz, o prezență care nu putea fi trecută cu vederea nici chiar în noaptea abdicării lui Cuza, Maria Obrenovici (Elena Maria Catargiu, 1835-1876), – despre care sursele sunt uneori evazive sau în contradicție – a fost,
În perioada național-comunistă (1971-1989), politicile culturale ale Partidului Comunist Român au acordat o importanță semnificativă adaptărilor cinematografice inspirate din scrierile literare despre La Belle Époque (1881-1914, în cazul Regatului României)[1]. Din punct de vedere ideologic, în timp regimului ceaușist (1965-1989) au fost favorizate produsele culturale
Contrar canonului, am să încep cronica celui mai nou volum semnat de Cătălin Pavel – Arheologia iubirii. De la Neanderthal la Taj Mahal (Humanitas, 2019) printr-o atitudine de coloratură apofatică, adică prin ceea ce nu este. Și, conform premisei alese, îmi voi argumenta opțiunea: acest
După publicarea unui volum remarcabil referitor la Unirea Bucovinei (Iancu Flondor: Bucovina și România Mare. Documente și scrisori, Humanitas, 2017), cercetătorul Andrei Popescu ne propune de această dată biografia lui Ioan G. Miclescu, cunoscut ca Jean Miclescu, denumit emfatic „boierul de la Călinești” – om