I. Trist Cincizeci de ani de atunci. Atâția ani și totuși nimic. Un gol infinit de suspin și ură. Nimic. Nimicul ne termină, ne roade și ultimul strop de vitalitate. Acest imens negru… Dar totuși, nu sunt sigur. Suntem mulți aici, poate mii, poate milioane,
Constantin Virgil Bănescu este unul dintre poeții care și-au făcut din poezie nu doar un mod de viață, ci chiar modul în care și-a conceput-o și a trăit-o. Fiecare cuvânt al fiecărui poem scris de el arată pur și simplu frânturi din carnea poetului, din
Pe domnul care a murit chiar în prima seară de când sunt aici l-am dus la morga cu singurul asistent de pe secție. M-a rugat să îl ajut pentru că morga este singurul loc din spitalul ăsta de care îmi este frică! L-am ajutat. Am
omul stă într-un țipăt tăiat de un altul tot fără piele rugul dintre brațe din umeri apoi din capul în fine aprins vâlvătaia lui nu este afară decât lumânare tăcută una care s-a scurs ca și dansul băiatului lipit de dansul prietenei lui dacă
Poezia scrisă de Ienăchiță Văcărescu este poezia care marchează cu siguranță și cu măiestrie începutul poeziei românești, este poezia care declanșează procesul formării unor feluri, a unor moduri de exprimare, acele mod(el)e care amplifică și ajută firea ascunsă, nevăzută a oamenilor, să se facă vizibilă,