răspundeai la telefon de parcă ți-ai fi croit drum cu multă prudență prin tufișuri și ai fi ieșit la spațiu deschis, ca o vulpe. spuneam: eu sînt, sînt eu. îți auzeam vocea, bucuria ta era prefăcută pentru că dragostea ta era adevărată. ne lăsam la
O lectură potrivită pentru această perioadă este Le Solitaire, de Eugen Ionescu. Singurul său roman, scris în franceză, foarte puțin cunoscut. O bijuterie a literaturii absurdului. Am vorbit despre el la școală, aici în Franța, m-a surprins că nu auzise de el nici un coleg
Miller a ajuns în Grecia probabil la începutul anului 1939, părăsind-o la sfârșitul lui, când al Doilea Război Mondial deja începuse chiar dacă ecourile lui în cartea “Colosul din Maroussi”[1] sunt destul de palide. Inițial a fost invitat de scriitorul britanic Lawrence Durrell și de
Unde e sufletul, unde se ascunde, de ce nu mai doare, se întreba bărbatul, ceilalți trei adormiseră ca vrăjiți, se apropia încă o noapte nu se știa ce o să aducă, ecouri ne mai auzite, particule de praf se depuneau pe pielea care începuse să
Surpriza descoperirii că, în primele apariţii după Învierea Sa din morţi, Iisus Hristos era de nerecunoscut pentru apropiaţii săi, este mare. Mă opresc asupra a trei dintre întâlniri: cu Maria Magdalena, cu femeile mironosiţe şi cu ucenicii Luca şi Cleopa aflaţi în drum spre Emaus.