Vasile Mureșan – Murivale (15 februarie-1 martie 2021), Galeria ” Căminul Artei”, București

   Arta este spectacol și este spectaculoasă, iar odată acaparat de manifestările și de așezările ei poți să simți pe propria piele fiorii acestor arătări pe scena propusă de ea. Fiecare secundă trăită în această lumină aprinde în sufletul fiecărui participant acel foc despre care se poate spune că arde cu flacără rece, cu aceea care nu încălzește, ci mistuie de-a dreptul. Toate aceste arderi se mută și rămân definitiv în firea celui care îndrăznește să își încurajeze această apropiere, această metodă de integrare într-un univers preparat pentru arderea repetată, pentru toate transformările și pentru toate catharsisurile lor incluse.

   Artistul este întotdeauna parte din toată această față a artei, el este autorul, regizorul, scenograful propriilor arderi pe care le propune spre vizionare celor care vor să traverseze piața publică în care el lasă să se desfășoare acest autodafe perpetuu. Niciun zgomot nu se face auzit, dar totul este atât de impresionant de fiecare dată. Artistul joacă neobosit și renaște de fiecare dată în urma fiecărei experiențe de acest fel, fiecare dintre ele se transformă în traumele care, marcându-și artistul, îl aruncă definitiv în cuptorul în care, arzând și arzând, se lasă consumat și continuu eliberat.

   Eforturile focului de a mistui și ale artistului de a-l înteți se materializează de fiecare dată în expuneri care, bine privite, acceptate și asumate împrumută din toate acestea participantului, privitorului lor. Toate acestea sunt împărtășiri firești, devin împrumuturi pe termen lung care duc întotdeauna la modificări definitive, la mutări și deformări ale oricărei matrice ce părea de nedislocat. Fiecare artist este dispus să își ia formele de miriapod, de umblător și de căutător perpetuu și, așa echipat, să străbată în lung și în lat toate teritoriile care așteaptă memorarea tuturor pașilor lui. Fiecare mișcare rămâne definitivă, rămâne într-un fel memorată, dar irepetabilă, și doar mintea artistului mai poate duce la capăt vreodată acest singuratic gest.

   Vasile Mureșan – Murivale este unul dintre artiștii care trăiește tot timpul în spectacolul pe care și l-a creat și pe care îl amplifică în fiecare moment al fiecărei zile pe care el o trăiește. Este neobosit în a-și anihila domolirile și în a-și arăta sutele de pași pe care îi face pentru a motiva transformările care premerg inițierile pe care singur și le pune la cale. Nu există suport pe care Vasile Mureșan- Murivale să nu își poată exprima bucuria de a trăi în artă, în corpul ei, în miezul ei care îl conține și care îl protejează perfect. În afara acestui corp al ei, probabil apar nesiguranțele, neliniștile și toate formele sub care se pot arăta angoasele care îl pot extrage din cercul lui magic. Toate simțurile lui sunt într-o permanentă alertă și într-o continuă dorință de amplificare, de creștere a frecvențelor lor disponibile pentru receptare, pentru interogare și aducere a lor în starea de a mișca totul din registrul obișnuit și uman, în acela magic, aflat sub influența baghetei lui, extrateritorial și artistic.

   Vasile Mureșan- Murivale explorează detașat fiecare părticică a lumii artistice, și pe cea a maeștrilor, dar și pe cea a celor care trăiesc în prezent, și pe cea care atinge granițele transcendentului, dar și pe cea care stă așezată în cumințenia lumii. Artistul Vasile Mureșan – Murivale nu are trac, nu are acel complex de a se arăta, el este un histrion bine antrenat, sofisticat și este un agent magic al versatilității care explodează și face în așa fel să își arate toate stările și toate chipurile disponibile în tot atâtea oglinzi. El nu se mulțumește să povestească o stare, sau mai multe, ci construiește acribios și întreg habitatul care le poate conține deja, sau care le poate exprima. Tot ce face Vasile Mureșan-  Murivale stă sub semnul revărsării, sub cel al inundării ca spectru pentru nevalorificarea înțelegerilor propuse de el.

   Vizitându-i expozițiile, mergând în vizită la celebrul, datorită lui, Kilometru zero din București, poți imediat, pe loc, să vezi mișcările lui de miriapod neobosit, de veșnic întrebător și de repede dătător de sentințe și răspunsuri. Nu își poate odihni nicio mișcare, fiindcă toate sunt deja proiectate în viitor de fiecare gest gândit al său. Privitorul vizitator realizează târziu, tardiv starea de prizonier, de dependent al acestor mișcări în care l-a transformat artistul acesta acaparator.

   Fiecare dintre manifestările și expozițiile lui Vasile Mureșan- Murivale stau sub semnul poeziei, al acelor stări care, odată privite, ascultate și înțelese rămân ca posibile tatuaje marcatoare ce își vor dezvolta capacitățile orientative pentru cel rămas captiv ulterior. Știm deja că Iisușii și Madonele s-au refugiat în toate reprezentările lui și că tot acolo și-au reinventat vizibilitatea și așteaptă încă să le fie reascultat mesajul, știm că toate florile teraselor lumii așteaptă momentul în care acest artist le va pune muzică și le va hrăni cu apa atât de necesară, știm că bulgării de fericire pe care el i-a îmbrăcat cu toate hainele disponibile ale ei se vor rostogoli mult timp chiar și după dispariția noastră fizică, iar cine va merge la expoziția de acum va rămâne cu certitudinea că Anemonele nu mai pot înflori fără mișcarea baghetei magice pe care Vasile Mureșan- Murivale o are la îndemână.

   Vasile Mureșan- Murivale și-a câștigat definitiv locul de artist prin toate aceste răspunsuri ale lui la întrebările lumii care îl înconjoară și care îl privește. Este deja artistul care nu mai are în fire codurile inhibării, ci, dimpotrivă, și-a potențat toată creativitatea disponibilă în cultivarea curajului de a spune exact ce vede, iar ceea ce vede să fie, tot de el amplificat în asemenea moduri încât toate formele lor de exprimare să strige. Fiecare întoarcere a capului spre ceea ce strigă în arta lui va conduce la apropierea care poate înnobila brusc și la înțelegerea integrală a libertății ca mod continuu de a trăi.

   Vasile Mureșan – Murivale a reușit de fiecare dată să aducă, oriunde s-a aflat, toate elementele care compun, care înfrumusețează și care deformează lumea și mentalitățile ei închise, și a reușit de fiecare dată să conceapă cheia potrivită pentru a desfereca aceste încuietori. Cunoașterea, apropierea și înțelegerea sunt elementele care, odată așezate în raza vederii lui, au reușit să fie descifrate și arătate în toată simplitate și frumusețea lor.

---

Gabriel Enache – n. 1971, Târgoviște

studii: Facultatea de Litere și Comunicare, Jurnalism, Universitatea București

colaborări și activitate: radio, edituri, publicații

editor: Logos, Indagatoris

nu știu dacă sunt mai bun publicist decât scriitor, sau mai bun scriitor, decât publicist. sunt așa cum trebuie și cum se cade: nici așa, nici altminteri(I.L. Caragiale).

sunt, în continuare și mai departe: cititor, căutător, explorator (indagatoris, lat.), cam așa.

despre toate acestea și despre tot ce se întâmplă atunci când încerc să le lămuresc, scriu și povestesc în continuare. cu cuvintele mele.