Psihologi, regizori, istorici, plasticieni și specialiști în propagandă și-au adus contribuțiile în cadrul acestui volum în domeniul cercetării fenomenului culturii de masă din mai multe perspective și cu mai multe unghiuri de abordare. Rolul acestei interdisciplinarități este tocmai analiza mult mai complexă a contextului în care au survenit aceste manifestări ale culturii de masă în perioada 1965-1989 – una marcată de național-comunism și de cultul exacerbat al personalității lui Nicolae Ceaușescu. Societatea comunistă a ceea ce s-a numit generic a „Epocii de Aur” nu s-a dezvoltat fără amestecul ideologiei și al cultului personalității conducătorului. În plus, cultura în această perioadă  a fost înțeleasă drept un vector asociat educației socialiste întrucât „cultura socialistă a însemnat atât mecanismele de propagare, crearea infrastructurii sistemului de difuzare și recepționare a culturii, cât și conținutul corelat cu programele politicilor oficiale. Programele culturale au fost realizate la inițiativa, cu participarea și cu concursul artiștilor. Pe toate canalele, artiștii, membrii sau ne-membrii PCR au răspuns comenzilor socialiste.” Sistemul comunist – prin intermediul propagandei – a lucrat cu emoțiile oamenilor, rescriind istoria, redefinind cultura, asociind și schimbând sensul mai multor concepte și principii, or, meritul acestui proiect este tocmai neeludarea constantei psihologice (și nu numai!) a celor care au contribuit la amploarea fenomenului.

În cuprinsul paginilor sunt urmărite paralelisme între tipurile de manifestări culturale create prin intermediul festivalurilor și publicațiilor specifice precum Revista Cîntarea României, Revista Flacăra, albume muzicale și expoziții. Volumul presupune totodată și o viziune dinamică incluzând lucrări de artă, cataloage ale vremii, cercetări sociologice, documente și fotografii din publicații istorice, arhive publice și colecții private.

Structurat pe mai multe paliere din punct de vedere al genului și domeniului de interes, volumul debutează cu o cronologie a culturii de masă, urmând ca, ulterior, contributorii să dezvolte anumite segmente ale impactului culturii de masă: Construirea de politici publice culturale în epoca Ceaușescu (text semnat de Oana Nasui), Maeștrii și poporul în lada de gunoi a istoriei (Cosmin Nasui), Festivalul național „Cântarea României” și Cenaclul „Flacăra”. Câteva considerații despre cultura de masă în România secolului XX (Cristian Vasile), Underground spirit. Supravegherea tinerilor pasionați de muzica „imperialistă” (Cristina Anisescu), Avatarurile artiștilor amatori, 1976-1989 (Călin Hentea), Trasarea coordonatelor majore în filmul documentar în perioada 1944-1989 (Daniela Apostol), „Unde-s pistoalele?…” Escapism și negociere în folk-rockul haiducesc dinainte de 1989 (Florin Dumitrescu).

„Atât artiștii profesioniști, dar și cei amatori au făcut politică prin arta lor și au contribuit la susținerea comunismului ceaușist,” iar patriotismul – un termen rechemat să le invoce pe alte două la fel de des enunțate în contextul propagandistic (partidul, Ceaușescu) – este livrat către societate în infuzii constante și omniprezente. În genere, comunismul privea activitatea cultural-educativă  drept un fenomen social de masă specific, ce democratizează, eliberează cultura confiscată cândva de aristocrație, pentru a o face accesibilă clasei muncitoare și, în același timp, un vehicul veritabil al educației socialiste. Această perspectivă a accesibilității culturii (o cultură opusă celei specifice elitelor, y compris), apare în acest fel ca fiind o mare realizare a istoriei, o reușită datorată socialismului, menită a contribui la creația așa-numitului „om nou.”

Se pare că perioada comunistă rămâne în continuare o sursă de analiză pentru specialiștii domeniului, care, iată, prin intermediul acestui volum, supun atenției, dintr-o perspectivă inedită, un fenomen cu care deși publicul era familiarizat, nu fusese încă disecat în complexitatea nuanțelor sale. Interdisciplinaritatea în analiză, capacitatea de sinteză și de selecție a autorilor fac ca acest volum să reprezinte un instrument binevenit în studiul culturii de masă din perioada comunismului românesc și un material de lectură interesant pentru cei ce vor să parcurgă un fenomen – cultural, social, mentalitar – dincolo de clișeele epocii. Cartea pe care acești cercetători o propun – în virtutea cercetării cronologice și comparativiste – se plasează într-o zonă a discuției academice documentate și pertinente, și, mai ales, adecvate unui moment în care România se detașează de comunism de 30 de ani.

Cristina Anisescu, Daniela Apostol, Florin Dumitrescu, Călin Hentea, Cosmin Nasui, Oana Nasui, Cristian Vasile, Cultura de masă în „Epoca de Aur”: Cîntarea României & Cenaclul Flacăra, Postmodernism Museum, 2019, 367 p.

Notă: Acest text a apărut în premieră în revista România literară, nr. 45/2019.