„Carol I al României a fost un rege fără educație regală. Deși se trăgea dintr-o familie princiară, nu a fost pregătit de copil să devină rege, iar biografia sa anterioară venirii în România nu anticipa în niciun fel faptul că avea să devină monarhul acestei țări. A urcat pe tronul românesc mai degrabă prin hazardul unor întîmplări neprevăzute decît prin premeditare. În această privință, destinul său se aseamănă izbitor cu basmele orientale, acelea în care personaje modeste ajung prin forța întîmplării să conducă cetăți sau popoare. Dar domnia lui Carol I, lungă de 48 de ani, nu a fost un basm, ci o realitate. Ea face parte din istoria românilor, și nu oricum, ci ca o epocă memorabilă prin împliniri. Regele fără educație regală a domnit exemplar. Succesele epocii sale au fost numeroase, de la construirea rețelei de căi ferate pînă la încurajarea culturii și educației, de la asigurarea stabilității politice interne pînă la dobîndirea independenței de stat și înscrierea României într-un sistem de alianțe care, decenii la rînd, i-a adus prestigiu și securitate. La toate acestea, Carol I a contribuit consistent. Vor fi fost și lucruri pe care un ochi foarte exigent le-ar putea trece în lista neîmplinirilor. Nu știm însă cum ar fi arătat România fără acest monument de echilibru, conștiinciozitate și devotament care a fost regele Carol I. Putem doar bănui că, fără el, ar fi avut o soartă mai rea.” (Vasile Docea)

Fragment

Joi, 15/27 septembrie. Inaugurarea podului peste Dunăre

Ora 6 sculat. Ora 7 plecarea din Sinaia, vreme minunată, rece. Dejunat în trenul nostru, care are ataşate toate vagoanele. În Buda deja foarte cald. În Băneasa este ataşat vagonul miniştrilor. Ora 12 în Feteşti, mică întâmpinare înainte de începutul sistemului podului. Podul peste Borcea, pod boltit din beton. Ora 1 ajuns pe minunatul şi grozavul pod peste Dunăre. Coborât din tren, mers pe jos până la mijloc, bătut ultimul bolţ. De faţă miniştrii, corpul diplomatic cu soţiile, sute de invitaţi etc. Mers pe malul din Dobrogea, slujbă religioasă, mitropolitul primat, episcopul din Galaţi etc. Aşezat piatra de încheiere. Dintr‑o tribună văzut proba, 15 locomotive au trecut podul, în bubuituri de tun şi sirene ale vaselor (flotila Dunării). Apoi trenul nostru, noi urcăm şi trecem peste pod, moment măreţ. Dat decoraţii. Ora 4 banchet cu 400 de persoane, toasturi, eu am ţinut un discurs lung, care a făcut impresie adâncă. Cerc. Apoi am privit podul de la distanţă, de pe vasul Griviţa. Cazarea este pe vasele noastre Monopol, Orient şi Prinţul Carol, amenajate elegant. Foc de artificii. Seara supat, prezenţi Catargi, Ghermani, G. Manu etc. Abia la ora 11 în pat, după ce am mai dictat discursul meu. Noaptea destul de frig. A fost un eveniment înălţător.

Vineri, 16/28 septembrie. Cernavodă-Constanţa

Ceaţă. Ora 6 sculat, complet refăcut (înnoptat pe Orient). Ora 7 vizitat cu L. Catargi biserica, cazarma etc. din Cernavodă, pe o ceaţă deasă. Ora 7¾ am dejunat toţi împreună. Ora 8½ plecarea, trenul stă pe pod, care se înalţă uriaş (30 de metri) de la sol. Medgidia, întâmpinare. Ora 11 sosirea în Constanţa, întâmpinare enormă, trăsurile mele sunt acolo. Prima trăsură, eu cu Elisabeta, a doua trăsură Charlotte, Missy, Feodora şi Nando, a treia trăsură Leopold, Bernhard, Wilhelm. Intrare în oraş, slujbă religioasă în noua catedrală, bogat împodobită, lung. La Hotel Carol. Primire a tuturor autorităţilor. Ora 12½ lunch, 60 de persoane. După‑amiaza vizitat vasele de război în port, Elisabeta, Charlotte, Leopold, Bernhard şi ceilalţi fac o ieşire pe mare cu vasul Elisabeta. Eu cu Catargi vizitat până la ora 6½ toate autorităţile, cazarma etc. Ora 7½ dineu, 60 de persoane. Apoi iluminaţie şi foc de artificii. Pe jos la mare şi în oraş până la ora 10.

Sâmbătă, 16/28 septembrie. Constanţa‑Sinaia

Vreme minunată, foarte cald. Înainte de amiază biserica armeană şi cea greacă, moscheea, serviciu religios. În port, văzut planurile, până la ora 10½. Plecat toţi împreună cu trăsurile la gară, enorm de plin. Rămas‑bun etc. Ora 11 plecarea. Ora 12½ la grozavul pod peste Dunăre, mers încet peste el, monitoarele au salutat. În Feteşti lunch în tren, invitat pe toţi miniştrii cu soţiile. Căldură enormă şi praf. Ora 3½ în Băneasa. Miniştrii merg la Bucureşti, noi mai departe, enorm de cald. Ora 6½ sosirea în Sinaia, foarte rece. Ora 8 cinat. Seara whist. A murit la Berlin doctorul von Bardeleben. Doamna Kremnitz i‑a telegrafiat Elisabetei.

Carol I al României a fost domnitorul, apoi regele României care a condus Principatele Române și apoi România după abdicarea forțată a lui Alexandru Ioan Cuza. În cei 48 de ani de domnie (1866-1914), Carol I a obținut independența țării, a redresat economia, a înființat o serie de instituții specifice statului modern și a pus bazele unei dinastii. A construit Castelul Peleș, iar după ce România a cîștigat Dobrogea, Carol a dispus ridicarea podului peste Dunăre care să lege noua provincie de restul țării.

Stabilirea textului, traducere din limba germană, studiu introductiv şi note de Vasile Docea. Cartea este disponibilă aici.