Marmelada – eseu amnezic
Azi, mi-a dat năvală în memorie (cum fac câteodată, netam-nesam, un cuvânt, o imagine, un parfum etc.) marmelada copilăriei. Pândeam când aduce marfă, în față la Tutunea (slab, ciolănos, tuciuriu, fost lucrător în miliție), care ținea alimentara de vizavi de cârciuma „Trei iepuri”. Și recunoșteam
