„Seară italiană“ – Dinu Flămând, Bogdan-Alexandru Stănescu, Aurora Firța-Marin, Smaranda Bratu Elian și Vlad Russo despre volumul Opere alese de Ugo Foscolo

Vă invităm la Librăria Humanitas de la Cișmigiu miercuri, 4 decembrie, ora 19, la lansarea volumului bilingv Opere scelte / Opere alese de Ugo Foscolo, apărut recent la Editura Humanitas, în colecția „Biblioteca Italiană“, în traducerea Smarandei Bratu Elian și a lui Cornel Mihai Ionescu, cu o prefață de Giulio Ferroni.

La eveniment vor vorbi Dinu Flămând, Aurora Firța-Marin, Bogdan-Alexandru Stănescu, Smaranda Bratu Elian. Moderatorul întâlnirii va fi Vlad Russo, editor Humanitas.

Accesul este gratuit, în limita locurilor disponibile, pe baza unei rezervări prin Eventbook.

• • •

„Ugo Foscolo, poet, prozator, eseist, traducător, epistolograf, jurnalist, este una dintre personalitățile culturale cele mai importante pentru construirea spiritului național care a animat Risorgimento‑ul italian – importanta mișcare culturală și politică din prima jumătate a secolului al XIX‑lea care a condus la unificarea Italiei și la crearea statului italian modern. Dar astăzi, la distanță de un veac și jumătate, însemnătatea acestui autor credem că stă, pe de o parte, în faptul că a întrupat ca nimeni altul, prin existența și prin creația sa, complexa și frământata trecere, a Europei în general și a Italiei în particular, de la «vechiul» regim al secolului al XVIII‑lea la «noul» regim al veacului al XIX‑lea premers de Revoluţia Francezășide perioada napoleoniană; pe de altă parte, în aceea că, literar vorbind, el condensează în operele sale mare parte din ideologia iluministă cu speranțele ei, din estetismul neoclasic cu setea lui de absolut, din sentimentalismul tânjitor preromantic, din patosul romantic cu dezamăgirile, nefericirile și zbaterile lui – le condensează păstrându‑le însă și îndurându‑le antagonismul. În acest sens putem spune că personalitatea lui Foscolo, reflectată și în operă, nu ilustrează numai o anume pagină de istorie, ci ajunge să ilustreze orice moment de schimbare majoră a vremurilor, și, ca atare, ea continuă să ne vorbească și nouă, celor de azi, aflaţi la o nouă cotitură a civilizației omenești.“ – Smaranda Bratu Elian

„În scurta sa viață trăită la răscrucea a două secole, Ugo Foscolo s-ar zice că adună tradiția literaturii și istoriei italiene și o incendiază în focul viu al trecerii dintre epoci, de la revoluție la războaiele napoleoniene și restaurație. Opera foscoliană abordează teme nenumărate, orientate spre aspecte ale vieții dintre cele mai felurite, chiar și spre cele marginale și neobișnuite, atât ale culturii clasice, cât și ale celei contemporane. Dar acest belșug de interese este compensat de predilecția pentru câteva motive constante, care trimit la certitudini și valori pozitive: tema compasiunii, a mormântului ca emblemă a continuității între vii și morți, tema patriei, a prieteniei, a iubirii, frumuseții și armoniei. În absoluta incertitudine a existenței aceste repere se prezintă însă ca iluzii. Autorul nu le recunoaște nici un fundament obiectiv în natură, căci natura îi apare oarbă și indiferentă la dorințele și pasiunile omenești; el le resimte mai degrabă ca pe niște alegeri subiective în care caută consolare și le atribuie o valoare socială, considerându-le temelia comunității civice. «Iluzia» care le conține și le rezumă pe toate celelalte este arta și poezia, care transformă iluziile subiective în forță civică și colectivă. Prin artă, Foscolo aspiră la un bine superior, înțeles ca rezolvare a oricărui conflict.“ – Giulio Ferroni