„Niciodată singur. Fragmente dintr-o galerie de portrete”, de Andrei Şerban (fragment)
Editura Polirom vă oferă un scurt fragment din volumul Niciodată singur. Fragmente dintr-o galerie de portrete de Andrei Şerban, apărut de curând în colecția „Ego-grafii”, cuvânt înainte de Toma Pavel.
Piesă cu piesă, Andrei Şerban compune un mozaic al artiştilor străini şi români pe care i-a cunoscut, o frescă personală a lumii culturale, cu punctele ei forte şi vulnerabilităţile mai puţin ştiute. Nume mari din lumea artei sunt evocate nu doar din perspectiva regizorului, ci şi a omului care a cunoscut alţi oameni. Peter Brook, o autoritate în teatrul contemporan, i-a facilitat autorului întâlnirea cu gândirea lui Gurdjieff. Ellen Stewart, fondatoarea teatrului newyorkez La MaMa, ieşit din şabloane şi devenit platformă de expresie pentru artiştii tineri, şi-a învăluit viaţa privată într-o aură de legendă. Meryl Streep, stăpânită de impulsuri contradictorii şi mereu imprevizibilă, avea în tinereţe ambiţia de a fi prima în toate. Pina Bausch le cerea dansatorilor o sinceritate absolută, aproape brutală, făcându-i pe unii să izbucnească în plâns la repetiţii. Dând la o parte măştile – tot atâtea conversaţii cu sine, autorul ne arată nemijlocit chipurile de sub ele, ipostaze ce construiesc împreună imaginea omului care îşi închină viaţa artei şi arta vieţii, ca să înţeleagă diferenţa dintre fantezie şi realitate.
Fragment
„Lucian Pintilie spunea într-unul din rarele interviuri pe care le-a dat în ultimii ani ai vieţii: „În aceşti ani de absenţă, în care creaţia mea şi – de ce să nu o spun de-a dreptul – supravieţuirea mea s-au datorat unor ţări atât de generoase ca Franţa şi SUA, i-am întâlnit pe fraţii mei de peregrinări universale, pe Andrei Şerban şi pe Liviu Ciulei“.
La rândul meu, am fost întrebat ce a însemnat pentru mine această „frăţie“. În primul rând, prietenia adevărată dintre noi. Trăind şi lucrând în Occident, într-o lume atât de competitivă, nu a existat la niciunul dintre noi, paradoxal, nici cea mai mică urmă de competiţie; dimpotrivă, ne bucuram toţi trei de succesele celuilalt, ne bucuram şi că suntem români, lucru rar în diaspora noastră. Apoi, fiecare a încercat în felul lui să înţeleagă prin teatru ce se ascunde în oameni, să pătrundă în subtextul relaţiilor – cu alte cuvinte, nu căutând ce e evident şi cunoscut, ci îndreptându-se spre ce nu ştim, aş îndrăzni să spun spre mister. Astfel, demersul fiecăruia s-a apropiat de spiritual, intenţionat sau nu, căci Ciulei era un ateu convins, Pintilie, ca şi Ingmar Bergman, s-a războit toată viaţa cu Dumnezeu, iar eu mi-am dorit mereu să-L caut.
Într-o distribuţie shakespeariană, Ciulei ar fi fost Regele Lear, capabil să sufere cu o nobleţe infinită, Pintilie – o combinaţie între Bufon (deziluzionat, cinic) şi Cordelia (compătimitoare, plină de lumină), iar eu aş fi vrut să fiu Edgar, băiatul bun, deşi ştiu că duşmanii mă văd în rolul bastardului Edmund.”
Andrei Şerban, ca tânăr regizor absolvent al Institutului de Teatru din Bucureşti, a fost invitat cu o bursă Ford la New York, la teatrul La MaMa. A studiat apoi un an cu Peter Brook la Centrul Internaţional de Cercetări Teatrale din Paris. A ajuns curând unul dintre cei mai importanţi regizori de teatru şi operă din lume, cu o carieră remarcabilă în SUA şi Europa. A lucrat pe scene prestigioase (Metropolitan Opera, Comedia Franceză, Opera din Paris şi Viena, Covent Garden, Teatrul Naţional din Londra etc.) şi a revenit după 1989 în România pentru a conduce timp de trei ani Teatrul Naţional din Bucureşti, unde a pus în scenă, printre altele, Trilogia antică, montată iniţial la La MaMa, cu un succes internaţional răsunător. A rămas prezent în viaţa teatrală a ţării. A fost şeful catedrei de actorie la Universitatea Columbia, a predat la diverse şcoli de teatru din lume, a fost nominalizat pentru Tony Awards şi a primit numeroase premii şi distincţii, printre care Obie, „Mr. Abbott”, Elliot Norton for Sustained Excellence, Ordinul „Steaua României”, precum şi numeroase premii UNITER. A mai publicat albume cu fotografii din spectacolele sale (Editura ICR, 2008; Nemira, 2013) şi O biografie (Polirom, 2006, 2012).